Deshumam amintirile zvarcolind din nou tarana subconstientului...
Impietrim zambete doar pentru recidiva unui semn...
Fara sa constientizam, ne scriem propria istorie pe zi ce trece...
Inca o data respiram aerul poluat al vechii fotografii ruginite de vreme...
Ne indestulam hranindu-ne cu aromele trecutului...
Ne infratim cu trecutul, dar facem legamant de sange cu viitorul...
Retraim suspinul si sfaramam fericirea...
Otravim venele cu surasurile disperarii...
Ne incolacim iar in cuibul agoniei si asteptam un impuls...
Zdrobim orice vis, axandu-ne pe aripa unui singur gand...
Lovim cu pumnii sfera timpului, maturand prezentul...
Revenim din neant la forma eterica, dar totusi reala, blestemata a firii...
Asteptam anul fatidic si armonia traiului de dupa cosmar...
