vineri, 7 mai 2010

Dragoste de copil



Zambeste, zambeste intotdeauna, caci cu un zambet intr-adevar se face primavara in sufletul oricarui copil. Un zambet nu reprezinta doar un gest sau doar o schita a copilariei, ci printr-un zambet copilul exprima intraga lui simtire si stare, intraga sa dragoste pentru viata si pentru joc in special. Da, copilul iubeste jocul, jocul propriu-zis, jocul cu litere, cu fluturi, cu tot ce il inconjoara.

Un joc este la urma urmei nu doar o actiune distractiva sau de timp liber, ci un joc poate echivala cu o copilarie, cu un destin. E usor a spune "ce copil esti!" cand tu insuti esti dominat in suflet de profunda amintire a copilariei, ce va dainui vesnic, rememorandu-ti visele, dorintele, lumina soarelui, jocurile...
De multe ori suntem fascinati de ceea ce descoperim in personalitatea unui copil, mai ales despre ideile si conceptiile sale in legatura cu dragostea. Desigur ca un copil nu va privi nicicand dragostea ca atare, ca o atractie, ca o pasiune, ci cu siguranta o va privi ca pe un vis, ca pe un joc al sentimentelor. Copilul este o sursa vie de viata, de culoare, de complexitate existentiala, asadar iubirea sa este la randul ei o sursa de viata, de lumina, de buna-stare.
Copiii te imbata cu prezenta si spiritul lor, caci prin gingasia si fragilitatea varstei au o putere nestatornica de atragere si de sensibilitate pentru adulti si nu numai. De ce oare cu un gand sau cu o simpla privire catre un copil ne indepartam miraculos de toate gandurile rele si de starile amare in care ne putem gasi? Tocmai datorita acestei puteri angelice a copiilor, ce va raspandi armonie si voie buna la tot pasul. Asadar haideti sa ramanem copii macar cu sufletul si trairea!
Si sa nu uiti niciodata ca "regulile unui joc de copil sunt constrangeri. Si pe femei le vezi ascultand de moda in alegerea podoabelor, ceea ce inseamna tot o constrangere. Caci nimeni nu doreste libertatea de a nu fi inteles de altii"(Antoine de Saint-Exupery).

Un comentariu: